Plantele pot fi atacate pe întreaga perioadă de vegetaţiei, dar o importanţă deosebită o prezintă atacul de la nivelul tulpinilor şi, în mai cu seamă, pe silicve. Pe frunze apar pete mari circulare sau elipsoidale, cu diametrul până la 1 cm, având pe suprafaţă zonalităţi concentrice, de culoare brună.
Pe tulpină apar pete brune, de formă alungită, liniare. Pe sepale şi petale se formează, ca şi pe frunze, pete mici, brune. Pe silicve apar pete punctiforme sau liniare, negre, cu zonele învecinate cenuşii. În urma atacului silicvele nu se mai dezvoltă normal, prezintă deformări şi au o dehiscenţă prematură, fapt care duce la pierderi mari, prin scuturarea seminţelor înainte de coacere. Pe toate organele atacate, la suprafaţa petelor, se formează o eflorescenţă de culoare brun-negricioasă, catifelată, alcătuită din conidioforii şi conidiile ciupercii.
Agentul patogen: Alternaria brassicae (Berck). Sacc.
Conidiile asigură răspândirea ciupercii în anul de cultură, iar transmiterea ciupercii de la un an la altul se face prin resturile de plante bolnave şi cu ajutorul seminţelor infectate.
Boala este favorizată de umiditatea atmosferică ridicată asociată cu vremea caldă.
Se recomandă măsuri preventive precum rotaţia culturilor, folosirea de sămânţă sănătoasă, distrugerea buruienilor crucifere, adunarea resturilor infectate, îngroparea lor prin arături adânci. Se pot aplica tratamente la sămânţă şi tratamente în vegetaţie la apariţia primelor simptome cu diferite fungicide.
