Boala afecteaza frunzele, pe suprafata carora apar pete mai mult sau mai putin circulare, bine conturate, de 1-5 mm in diametru, la inceput galbene, apoi cenusii. Petele sunt marginite de un halou de culoare bruna-inchis, bruna-rosiatica sau chiar negricioasa. La inceputul atacului petele sunt izolate, mai tarziu putand sa conflueze.
Pe vreme umeda, in dreptul petelor, apare un puf fin cenusiu. Acesta reprezinta partea asexuata a ciupercii, respectiv conidioforii cu conidii. Frecvent, tesuturile foliare afectate se necrozeaza, se usuca si uneori cad, frunza ramanand ciuruita (perforata). In cazul unui atac intens, frunzele se ingalbenesc si se usuca prematur. Acest lucru ceea are efect negativ asupra cantitatii de zahar ce se acumuleaza in radacini. Pe petioli apar pete de aceeasi culoare, dar mai alungite.
Boala se poate manifesta si in culturile semincere de sfecla prin pete caracteristice pe frunze, iar pe tulpini prin pete brune alungite. Ca urmare a acestui atac semincerii se usuca sau formeaza glomerule mici, deformate, adesea seci.
