Boala se poate manifesta prin atac la baza plantelor, cauzat de infecţiile produse de miceliul din sol. În acest caz, la baza tulpinii principale se observă o zonă cu ţesut decolorat, înmuiat, acoperit cu miceliu alb, pâslos. La suprafaţă şi în măduvă se formează scleroţi de culoare neagră. Plantele infectate se dezvoltă slab, se ofilesc şi se usucă prematur; și prin atac în timpul înfloritului, forma de manifestare ce constă în apariţia unor porţiuni decolorate de culoare deschisă, aproape albe sau galben-spălăcit, de câţiva centimetri lungime, pornind de la inserţia unei frunze sau de la o ramificaţie a tulpinii, infecţiile fiind produse de ascospori. Petele se extind rapid, porţiunile situate deasupra se îngălbenesc, par opărite, se ofilesc, formarea semințelor în silicve fiind întreruptă. Pe timp umed se acoperă de o pâslă albă, constituită din miceliul ciupercii, în care se formează scleroţi negri, neregulaţi, de până la 10 mm mărime. Este forma de atac cea mai frecventă şi care prezintă importanţă economică.
Agentul patogen: Sclerotinia sclerotiorum (Lib.) de Bary. Ciuperca formează un miceliu septat, incolor. Nu prezintă conidii. Perpetuarea ciupercii este asigurată de scleroţii care rezistă în sol până la 10 ani. Boala este favorizată de vremea ploioasă și rece din luna mai, cu perioade lungi de umiditate ridicată și temperaturi nocturne peste 7°C, care ajută scleroţii să germineaze, în solurile umede și calde (>10°C) şi de îmburuienarea culturii, care creează un climat favorabil infecţiilor. Temperaturile optime în vegetație sunt de 15-21°C.
Practicile culturale includ respectarea densităților de plantare, evitarea irigării în timpul înfloririi, care este cea mai activă perioadă de infecție, rotația cu cereale și porumb, combaterea buruienilor , tratamente cu fungicide omologate.
