Specii pomicole atacate de ciuperca Phytophthora cactorum: măr, păr, căpșun, etc.
Ciuperca poate ataca peste 200 de specii de pomi, plante ornamentale, flori sau plante din flora spontană.
Atacul de Phytophthora cactorum este favorizat de umiditatea prelungită din sol și aer (determinată de inundații, irigare și precipitații în exces) și temperaturi între 3-27ºC, cu temperaturi optime de 21-24ºC.
De asemenea, perioada recoltării fructelor este favorizantă pentru infecția cu zoospori a plantei.
Infectarea plantelor are loc prin intermediul zoosporilor (spor de rezistență, supraviețuiește mulți ani) ciupercii, aflați în sol.
Prin germinarea zoosporilor vor apărea sporangii ce conțin zoospori.
Infecția severă este realizată de către zoospori (spor mobil prevăzut cu 1-2 flageli, înoată în apă), care infectează planta prin intermediul rănilor prezente pe plantă.
Agentul patogen se răspândește prin intermediul apei infectate cu zoospori și ajunge inclusiv pe fructe.
Prin germinarea zoosporilor vor apărea hifele ciupercii sau sporangii (conțin zoospori) și astfel ciclul se reia.
Ciuperca Phytophthora cactorum supraviețuiește câțiva ani sub forma de miceliu sau zoospori în sol sau resturi de plante infectate.
Semnele atacului se pot observa la nivelul coletului în zona de sub nivelul solului.
Printr-o secționare longitudinală a scoarței cu briceagul la nivelul coletului, se pot observa țesuturile afectate care au culoarea specifică: brun-roșiatică.
Scoarța pe zona afectată se subțiază, iar afectarea este de obicei extinsă spre rădăcină și punctul de altoire (chiar trece de punctul de altoire).
Plantele atacate intră în declin: au creșteri slabe, frunzele rămân mici, clorotice (se îngălbenesc prematur încă din vară), iar în câțiva ani pomii se usucă.
Poate apărea defolierea prematură a ramurilor terminale; fructele afectate putrezesc, sunt ferme și capătă culoarea brună.
