Brassica – gen reprezentativ al marii fam. Brassicaceae, mai poartă denumirea de muştar sălbatic. Plantele sunt dicotile anuale, iar rapa poate fi bienală. În sol rădăcina are forma pivotantă şi are o multitudine de ramificaţii, iar tulpina cilindrică, este păroasă superior, cu ramificaţii şi poate atinge uşor înălţimi de peste 1 m. Frunzele sunt lirat penat fidate, cu lobul terminal evident mai mare şi cu perişori terminaţi în vârf cartilaginous. Specia rapa are frunzuliţele amplexicaule şi are o variabilitate morfologică, din care mai importantă este forma biennis.
Habitatul preferat are clima temperată şi solul nisipos, pietros, chiar acid pentru primele două specii şi lutos, reavăn, profound, pentru rapa. Florile sunt grupate în raceme dens umbeliforme şi au sepalele înguste şi păroase. Petalele au culoarea galbenă cu nuanţe, iar fructul silicvă care cuprinde seminţele globuloase, uniseriate, reticulate, pe suprafaţa tegumentului. Ecologia arată maturarea timpurie a seminţelor, iar germinarea are loc din toamnă sau primăvară. Plantulele sunt cu cotiledoane cordiforme şi frunzuliţe ovat alungite cu perişori.
Seceta şi umbra afectează speciile. Înfloritul se produce între lunile aprilie-mai şi poate dura până în august.
