Dăunător de talie mică, de 2 mm lungime, de culoare gălbuie, uneori mai închis la culoare cu nuanţe de brun. Larva este apodă, eucefală, de 2‑3 mm lungime, de culoare albă‑găibuie, şi prezintă pe primul urosternit o spatulă (formaţiune caracteristică cecidomiidelor), care serveşte larvelor pentru sărit.
Specie cu două generaţii pe an (deseori însă apare o singură generaţie completă şi a doua parţială), şi iernează în stadiu de larvă complet dezvoltată în stratul superficial al solului (6‑8 cm), adăpostită într‑un cocon. Ţânţarii apar la suprafaţă şi zboară in perioada de înflorire a mazării (ultima decadă a lunii mai). Femela depune ouă între foliolele mugurilor nedesfăcuţi sau în flori (între sepale şi petale).
Într‑o floare este posibil să existe 30 de ouă, din care vor apărea larvele. Acestea se hrănesc cu organele florale, iar la dezvoltarea completă părăsesc locurile în care s-au hrănit, se deplasează în sol, unde se împupează, după 5-8 zile apar noii adulţi, care depun ouă în păstăi, unde se dezvoltă larvele generaţiei de vară, care părăsesc păstăile la maturitate, pătrund în stratul superficial al solului, unde îşi construiesc un cocon unde hibernează.
Dăunător oligofag, care atacă florile speciilor de Pisum, larvele primei generaţii (din mai) se dezvoltă în flori şi se hrănesc cu organele florale, iar larvele generaţiei de vară se dezvoltă în păstăi şi se hrănesc cu boabe. Mugurii florali infestaţi se răsucesc, florile avortează, păstăile sunt deformate, rămân mici, fără boabe sau dacă ele există , sunt zbârcite şi deformate.
Descoperă aplicația Inginer Agronom în Apple App Store sau Magazinul Google Play și identifică rapid o soluție pentru bolile care afectează culturile agricole.
