Puricele melifer al părului

Adultul are corpul de 2,5-3,5 mm. Formele estivale prezintă capul şi toracele de culoare galben deschis, cu pete portocalii, iar abdomenul este verde cu pete şi dungi brune pe partea dorsală. La formele hibernante capul, toracele şi partea ventrală şi dorsală a abdomenului este de culoare brună  închisă iar abdomenul galben-portocaliu. Larvele sunt de culoare brun-gălbuie. Oul este eliptic, de culoare albă care după câteva zile devine galben-portoca

Prezintă 3 generaţii pe an şi iernează ca adult sub scoarţa exfoliată a pomilor, în crăpăturile pomilor bătrâni, sub frunzele căzute. Adulţii părăsesc locurile de iernare în a doua jumătate a lunii martie, prima decadă a lunii aprilie, ceea ce corespunde fenologic cu momentul umflării mugurilor de rod. După o perioada de hrănire femela depune ponta pe mugurii parţial deschişi, pe lăstari apoi pe frunze. Larvele îşi fac apariţia în cursul lunii aprilie, începutul lunii mai.

Noii adulţi apar la sfârşitul lunii mai, care după o perioadă de hrănire depun pe partea inferioară a frunzelor, de-a lungul nervurii principale, ouăle generaţiei a doua. Frunzele cu ponte se curbează longitudinal, simptom caracteristic acestei specii. Larvele apărute colonizează partea inferioară a frunzelor şi lăstarii de un an.

Părul reprezintă planta gazdă principală, migrând şi pe alte specii   pomicole cum sunt cais, prun, măr sau arbori forestieri. Pagubele produse de atacul speciei Psylla pyricola sunt foarte mari în toate livezile de păr neîngrijite. Larvele primei generaţii atacă frunzele abia formate, şi lăstarii tineri.

Datorită atacului, frunzele stagnează în creştere, se răsucesc, iar datorită fumaginei pe frunze apar arsuri şi pete necrozate. Frunzele atacate se usucă, şi se înregistrează căderi parţiale sau totale premature.

Atacul pe lăstari determină curbarea şi veştejirea acestora, lemnul nu se maturează şi nu rezistă peste iarnă. Fructele rămân mici, se pătează datorită dejecţiilor zaharoase şi îşi pierd valoare comercială.